duminică, 25 septembrie 2011

we did it again!

Ieri am fost din nou pe câmpul de la marginea oraşului pentru curăţenia care a devenit de acum un obicei în luna septembrie. Am fost mai puţini oameni decât anul trecut dar şi gunoaiele au fost mult mai puţine, ceea ce m-a făcut să zâmbesc în faţa organizării cosmice care nu foloseşte forţe inutile când nu e cazul.





Cum mi se întâmplă ca atunci când lucrez să fiu atentă la ceea ce fac, la ceea mi se întâmplă sau ce mi se transmite, voi împărtăşi câteva din aceste trăiri.
Astfel în anul acesta mesajul pe care l-am primit a fost o confirmare a optimismului resimţit anul trecut: dacă ar fi să ne raportăm la ceea ce am strâns putem spune că gunoaiele mari nu au mai apărut; ele au fost rezolvate în timpul scurs până în prezent. Etapei actuale i-au rămas mărunţişurile de aranjat şi de supravegheat gesturi, atitudini faţă de sine, de ceilalţi şi de pământ. În multe locuri unde anul trecut nu făceam faţă, acum câmpul era curat ca şi cum s-a stabilit  a priori un anume proces de triere a gunoaielor ce pot fi aruncate.
Câmpul era liniştit şi răbdător şi parcă îşi găsea singur remedii: pe o porţiune unde omul lăsase gunoaie care dădeau şi un miros neplăcut, pământul lăsase să crească mentă sălbatică ca să igienizeze locul.
***
Nu ştiu dacă există o corelare între om şi tipul gunoaielor pe care le-a întâlnit, dar anul acesta nu am reuşit să strâng nici doi saci plini deoarece am aflat numai mărunţişuri şi paradoxal muuuulte chiştoace de ţigări (de tare de mult fumul de ţigări îmi dă o stare de disconfort). :)  Am vazut că sunt prea multe ca să le pot strânge şi am înţeles că e bine să identifici în ce direcţii energia investită nu e necesară: chiştoacele oricum vor dispărea destul de curând ca  fiind biodegradabile.
***
Ziua de ieri mi-a confirmat două idei a căror formulare am primit-o ca atare în vara aceasta:
Acţiunea e superioară nonacţiunii şi ceea ce faci CORECT pentru tine îţi dă starea de fericire!



Trimiteți un comentariu