joi, 15 decembrie 2011

Ninsorile...

E iarnă şi e cald.

Ca o toamnă târzie mă acoperă natura. E aproape de Crăciun...privesc soarele, simt aerul, ştiu că ninge alb undeva. Întotdeauna am privit ninsoarea ca pe o purificare, imacularea albului ei peste toate mă trimitea cu gândul la curăţenia şi limpezirea pe care cerul ni le oferea.

Acum  în mine stă să ningă cu fulgi pufoşi, strălucitori. Aşteaptă să termin curăţenia...

***
 Mereu m-a surprins imensa linişte care există în natură în clipa dinainte să ningă. E ca şi cum cerul ne-ar atrage atenţia asupra miracolului ce se va produce. În ultimele zile simt o linişte asemănătoare, care ieri mi-a spus că mai am de făcut ceva important, ca înainte de orice  început: că e necesar ca în tăcerea din mine să las fulgii să vină în iertări.

Cum să cer iertare şi ce să iert, am întrebat?

Ştii tristeţea?

Da...

Gândeşte-te la ea, de câte ori te-a însoţit au fost tot atâtea clipe ce se voiau iertate.

Tristeţea? o credeam  inamică.. .şi  de fapt a fost prietena mea; ea  îmi arăta de câte ori rătăceam calea.

Aşadar, să ningă:

Iert toate lacrimile şi durerile: au fost  cecitatea perspectivei de atunci.

Iert toate gesturile şi visele aşteptate care nu s-au împlinit: au fost doar lipsă de realism.

Iert toate laşităţile celorlalţi: au fost lipsa mea de determinare.

Iert toate gesturile şi faptele pe care am ezitat să le fac, chiar când  îmi doream.

Iert toate răspunsurile pe care nu le-am dat, toate promisiunile pe care nu le-am respectat, toate dorinţele de care am uitat.

Iert toate gesturile pe care le-am făcut şi de care nu am fost mândră, tot ce am dus până la capăt deşi  nu voiam.

Iert toate câte mi-au adus tristeţea: ele au fost  şlefuiri de care nu eram conştientă.

Iert şi cer iertare pentru toate gândurile care au creat presiune în mine şi în ceilalţi.

Iert şi cer iertare pentru nepăsare.

Iert şi cer iertare pentru la netimp.

Iert şi cer iertare pentru toate enumerate şi încă în plus.

E iarnă şi e cald.

Ninge dumnezeieşte!


10 comentarii:

Nima spunea...

Hmmmm...
Doar Tristetea mi-a stat bine:
si-n prima rochie din dantela, si-n aramiul din plete , si-n dunga ciorapilor de matase, si-n prima banca de la scoala, in prima scrisoare, in prima si in ultima dragoste ...
Si-n tamplele albite , tot Tristetea imi sta argintie si...bine !

Ma iarta ! >:D<

oana spunea...

Nima, draga!
Multe iti stau bine; sunt convinsa ca ai un zambet al tau. :)
>:D<

andreiraduM spunea...

:)
Oana, sarut'mana!
Eu nu pot sa inteleg de ce trebuie sa iertam?!
de ce nu iubim?
Iubesc tristetea care am simtit-o, am trait-o si probabil o voi mai trai. Pentru ca ea imi da certitudinea ca nu sunt dezumanizat.
Iubesc lacrimile care-mi curg suvoaie din ochi (ori de tristete, ori de bucurie) pentru ca da posibilitatea organismului sa se descarce, sa se spele!
Iubesc lasitatile celorlalti, pentru ca m-au determinat sa fiu cum mine insumi mai atent, ca m-au invatat ce-nseamna teama de esec, neimplinire etc.
De ce trebuie sa iertam?
Cu ce au gresit cele pe care le iertam?
De ce sa iert gesturile pe care le-am facut si de care nu sunt mandru?
Sunt ale mele... ele sunt dovada faptului ca m-am manifestat eu, partea aceea pe care tot trebuie sa o prelucram pana cand ne luam ramas bun de la viata...

Da, pentru nepasare trebuie sa cerem iertare!
Dar odata ce am cerut iertare, va trebui sa devenim "pasatori", sa ne ferim de a fi "nepasatori".
Desi este un ideal, nepasarea tot ne va contamina... dar asta ne dovedeste ca suntem nu perfecti, ci umani. Ca nu suntem zei, nu suntem sfinti... sa nu ne ridicam prea semeti fruntea, sa lasam egoul sa preia fraiele...
etc!
Toate isi au un rost.
Zic si io....
:)

oana spunea...

Andreeei!

Am sentimentul ca te-ai intors de departe...:)
asa ca lasa-ma sa-ti zic bine ai revenit!
In ceea ce priveste iertarea, asa simt eu: iubirea e insotita de iertare; iubesti si ierti, ierti si iubesti. Ierti ca sa nu impovarezi cu reziduri iubirea. E ca o curatenie inainte de a pune flori de lamai prin camere; mirosul se simte altfel cand e curat.

Atat!
:) Un week end frumos!

andreiraduM spunea...

:)
Bine te-am regasit!
Tot nu inteleg, dar asta e...
Eu cred ca trebuie sa iertam, doar atunci cand credem ca acel ceva pe care-l iertam a gresit. Si cerem iertare atunci cand credem ca am gresit!
Iertarea nu este legata, in opinia mea de iubire, ci de greseala!
Fiecare cu modul lui de a privi lucrurile.
Ma bucur tare mult de revedere.

Sarut'mana, si tie un sfarsit de saptamana MINUNAT!

Nima spunea...

Sarbatori fericite ! >:D<

Nima spunea...

>:D<

Nima spunea...

La multi ani ! :)

CARMEN spunea...

LA MULTI ANI! Sanatate, bucurii si o sarbatoare de Revelion minunata! Sa ne reântâlnim în anul 2012.

Sorin Di Rokko spunea...

Un An Nou Plin de impliniri. La Multi Ani Oana!