Era o fiinţă a iubirii pure, era un suflet înflorit în căldura aurie a
inimii divine. Iubea să iubească şi să trăiască în lumina dragostei. Ca un
paradox se născuse într-un mediu nepotrivit visului său şi de foarte devreme învăţase tristeţea. Îi iubea şi îi îmbrăţişa cât putea pe cei din jur
însă ei continuau să–şi trăiască viaţa în conflicte deschise sau mocnite.
***
A crescut prin vreme şi obişnuia să vadă în orice om din cale sufletul
divin; lui îi vorbea, lui i se adresa, lui îi zâmbea. Dăruia la fiecare
întălnire umană fărâme de dragoste pe care ceilalţi le primeau după cum puteau,
după cum îşi trăiau fiecare visul pământesc. I-a iubit pe toţi oamenii pe care
i-a cunoscut, de la cei cu care a schimbat o privire fugară pe drum până la cei mai
apropiaţi în cotidian. I-a iubit şi le-a preluat tot ce au putut ei să-i dea.
Le-a luat mai ales obsesiile şi fricile pentru a le înnobila. A cărat cu sine
slabiciuni şi temeri străine, le-a modelat, le-a transformat. A dus greul o
vreme îndelungată.
***
A trăit mult timp cu nostalgia
viitorului care va fi după dispariţia sa fizică. De cîte ori cei din jur voiau
să ştie când ar fi vrut să trăiască: în trecut sau în viitor, spunea că îi
e imens dor de vremea care va fi după moartea sa, căci atunci se va întâmpla
ceea ce aştepta de mult, de când timpul începuse să îi apese fiinţa şi să nu îi
mai fie prieten.
***
Şi s-a întâmplat: nu ştie cum a perceput în tot eul său că trăia deja
timpul după care tânjea; nu îl mai aştepta. Tot ceea ce nu fusese decât un vis
imposibil aflat undeva în viitor exista deja. Simţea că toate pe care le ştiuse cândva erau acum, se
împlineau. Şi a simţit cum fiinţa i se destine şi radiază.
***
Ştia că era un dar al iubirii şi iubea să îşi desfacă aripile şi să
iradieze. Se integra în visul pământesc
nou apărut şi avea tot mai rar sentimentul de inadaptat. Iubea să iubească şi
să ofere iubirii: alina frici, dădea speranţă, încuraja, îmbuna
conflicte, liniştea spirite, contura coerenţe, domolea furii. Vorbea direct inimii şi oamenii îi căutau şi îi doreau prezenţa. Aducea pacea şi seninul.
Iubea să iubească şi să
împărtăşească darul iubirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu