marți, 27 august 2013

O altfel de privire-18-Lucrarea

Remarcase mai demult schimbările care se petreceau şi asta îi dădea sentimentul bucuriei. Ajunsese la o etapă în care simţea de-a fericirea. Indiferent ce îi aducea ziua respectivă simţea calm, iar dacă era ceva potrivnic reuşea să treacă cu bucurie prin interiorul său. Era starea aceea despre care citise ... Era ca o relaxare continuă cu care îşi însoţea drumul prin viaţă. 
Înţelesese cândva că tot ceea ce îşi doreşte frumos nu poate înfăptui fără ajutorul altcuiva din invizibil. Respecta acest ajutor. Ştia că dacă e nevoie să ajungi la un anumit nivel, nu tu eşti cel care parcurge drumul: tu poţi să  îţi doreşti, să  îţi faci treburile de zi cu zi,  să pui răbdare, înţelegere în ceea ce faci, deschidere şi dorinţă de a avea gânduri frumoase La un moment dat, când ai muncit destul ca să se realizeze saltul, acel cineva din invizibil îl face posibil chiar în acel moment şi simţi schimbarea, simţi ca şi cum ai parcurs tot drumul într-o clipită: ţi se deschide o fereastră a înţelegerii, sau poţi folosi o abilitate pe care nu ştiai că o deţii, sau un vis drag ţi se îndeplineşte. 
Nu tu răstorni munţii din loc, cel puternic pe care nu-l vezi o face, dar prin munca ta, prin dăruirea ta şi prin calităţile pe care ţi le înfloreşti îl convingi pe acela; şi la un moment dat, sub ochii tăi uimiţi şi ai celorlalţi munţii se răstoarnă.


Fiecare dintre noi poate crea miracole prin alegerea de a trăi frumos.

Trimiteți un comentariu