miercuri, 12 martie 2014

Miracolul

Fiecare om de pe lume are un geamăn în ceea ce reprezintă apariţia sa pământeană. Nu e vorba despre fraţii gemeni, ci despre oameni care pot să nu semene fizic, care pot trăi la distanţă dar care poartă acelaşi gen de informaţii iniţiale şi au ca drum de parcurs pe lume oglinda celuilalt. 
Cred că în timpul vieţii noastre fiecare dintre noi ne întâlnim cu aceşti dublii ai noştri, dar e posibil ca din cauza lipsei de deschidere a inimii şi minţii să ratăm adevărata semnificaţie a acestor intersectări.
Când nu ai nici o şansă normală să îţi întâlneşti în practică dublura,  apare sub forma unui accident ce are loc în afara obişnuitului dar simţi că trebuia să se întâmple. Eşti conştient mai întâi de protecţia divină, apoi, dacă îţi doreşti şi ai deschiderea necesară  ţi se permite să vezi câte ceva şi din regia celestă care a făcut posibilă întâlnirea. 

Atunci primeşti răspunsurile pe care le aşteptai; atunci pătrund în tine certitudinile necesare, atunci simţi cum rădăcinile îţi cresc puternice şi te centrează; ce e mai fascinant e că începi să vezi dincolo de aparenţa oamenilor. Uneori oamenii îşi pun feţe pe obraji, care maschează chipul sufletului şi oscilezi în trăiri contradictorii urmărind fiecare fizionomie. În prezenţa miracolului însă feţele de împrumut, cele fabricate din cuvinte, sau grimase, ori sugestii dispar; în preajma miracolului oamenii apar nuzi, apar doar cu chipul lor din inimă şi atunci îi cunoşti cu adevărat. În prezenţa miracolului oamenii care nu îţi sunt potriviţi simt că sunt demascaţi şi se retrag dacă nu se suportă aşa cum sunt; în preajma ta ei  îţi simt de asemenea determinarea şi transformarea; pentru că un miracol te împlineşte, te transformă în ceea ce eşti menit să fii, în timpul  unui miracol devii rotund în tine însuţi.

Simplul fapt că îţi întâlneşti dublul te reorientează spre tine; nu mai ai aşteptări inutile de la ceilalţi, începi să te simţi incomod în prezenţa celor care nu sunt oneşti cu tine şi obţii puterea să ieşi din raza lor de influenţă, îţi place de tine exact aşa cum eşti, chiar dacă înainte erai profund nemulţumit de fizicul tău, sau de conduită, ori de modul cum comunicai. Îţi înţelegi clar nevoile şi ţi le urmezi într-un fel limpede, fără echivocuri. 

În întâlnirea cu  dublul tău cuvintele  venite între voi sunt de altundeva;  nu sunt nicidecum dialoguri de circumstanţă, ori de politeţe. Cuvintele care existau de dinainte prin ele însele apar singure şi nu poţi decât să le asişti senin venirea pe lume. Înţelegi că niciodată nu ai vorbit astfel cu cineva de prima dată şi mai ales că niciodată nu ţi-a fost atât de uşor să fii tu însuţi. Miracolul unei astfel de întâlniri constă în a te accepta deplin şi în a te cunoaşte fără vălurile înşelătoare întinse de gânduri ori de uzanţe. Atunci eşti TU şi TU de adevăratelea.
Şi cel mai frumos este faptul că între tine şi dublul tău nu poate exista nimic fals, ori înşelător; nu poţi să îl judeci, nici să îl învinovăţeşti, îl înţelegi cum poate nu se înţelege el singur şi vii în întâmpinarea sa; apare atunci tot ce e mai bun şi frumos în tine.

Când ne naştem pe lume avem dorul după frumuseţea, puritatea şi seninul lumii din care venim; de aceea, de multe ori viaţa de pe Pământ ni se pare greu de suportat şi uneori a fi printre oameni e un adevărat chin de care numai invocarea îngerului ne mai  scapă. 
 Când trăieşti conştient miracolul în viaţa ta, renaşti din nou pe lume, însă de data asta cu alte puteri: devii tu însuţi ca un înger pentru oamenii ce trăiesc chinul vieţii de pe Pământ.









Trimiteți un comentariu