Sacrificiul

Deşi suntem oamenii altor vremuri, esenţa e aceeaşi.

La nivelul unor  coordonate diferite, încă ni se cere sacrificiul suprem pentru a intra în iubire.

 Putem accepta lucrul acesta sau nu, putem fi de acord sau nu cu el, dar este mai actual şi mai valabil decât oricând; nici o iubire nu îţi este oferită  fără să îţi ceară să renunţi la ceva; nu poţi pune vin bun peste cel vechi pentru că se va strica şi cel bun, nu poţi pune petic vechi la haină nouă pentru că acolo va fi slăbită şi se va rupe apoi cu totul;  înainte de a îţi continua visul romantic la iubirea care aduce contopirea atât de mult sperată, gândeşte-te la ce eşti pregătit să renunţi: poţi renunţa la prejudecăţi, la etichete puse după gânduri neverificate, poţi alunga frica de a încerca, poţi renunţa la lene, la lipsa continuităţii, la nerespectarea promisiunilor, poţi renunţa la a plăti celuilalt cu aceeaşi monedă, poţi ignora sfaturile  celor care te fac să crezi că îţi vor binele, dar în fapt nu doresc decât să te ţină în slujba lor, eşti gata să îţi sacrifici viciile, să renunţi la dependenţe de orice fel, la tot lestul care te împiedică să te ridici, eşti gata să admiţi că ai greşit, că te-ai înşelat în multe privinţe doar pentru că nu ai putut cunoaşte că există un adevăr mai presus de noi? Eşti pregătit să laşi viaţa de dinainte în urmă, să faci pace cu toate situaţiile care se ţin încă scai de tine, poţi cu adevărat să îţi urmezi vocea inimii, eşti gata să începi o altă viaţă poate total diferită, să mori pentru ce a fost ca să renaşti pentru ce va fi, să înţelegi că toate eşecurile au fost provocate de neîmplinirile anterioare pe care nu le-ai putut lăsa cu adevărat deoparte, eşti pregătit să renunţi la a minţi, a înşela, a trişa cu sufletul tău şi al celuilalt?

Poţi cu adevărat să admiţi ceea ce simţi, să-ţi împărtăşeşti îndoielile, speranţele, eşecurile fără să te temi că vei cădea în ochii celuilalt? Poţi să-ţi arăţi vulnerabilitatea în faţa celuilalt ca dovadă a încrederii şi iubirii?

"De ce l-a dat Dumnezeu pe fiul său Iisus spre jertfă şi încă jertfă pe cruce? Pentru că  singurul grai care mai poate răzbi până  la inima oamenilor s-a dovedit că nu mai rămâne altul decât jertfa cuiva pentru ei. Când moare cineva pentru tine, pe acela nu-l poţi uita niciodată."- Cuvinte Vii, părintele Arsenie Boca 

***

Numai cel care poate sacrifica tot ce a fost pentru iubirea cea nouă, are puterea de a te face să trăieşti în inima lui şi el în a ta.