luni, 29 decembrie 2014

Focul aprins

Mi-am aprins cu trudă focul, am pus în el vreascuri de lacrimi fierbinţi
Am adunat rugi de înfrângeri şi trude,
Am pus jarul de după arderea frunzişului din tufe
Mi-am rupt lăstarele vechi din trunchiul tânăr
Mi-am pus mugurii la încolţit şi mi-am aprins  focul cel viu
L-am parfumat cu smirnă şi cu cetină din nemurire
L-am înteţit cu ritmul din suflet ca să îmi amintesc,
Ca să ne amintim cum să ne aprindem focurile de pe vârfuri,
Cum să trimitem iar semnale de dor şi de luptă şi de veste bună,
Mi-am aprins iar focul vieţii ca să mă duc spre veşnica lună,
Ca să luminez ca veşnicul soare şi pentru ca tu să îţi aminteşti de mine
Când vei sta în lung sub cerul nopţii albastre privind la licărul de stea.




Trimiteți un comentariu