joi, 2 iulie 2015

O altfel de privire-60- Cântecul cântecelor









Cu  fiecare îndrăgostire inima îşi  cântă tot mai sus înflorirea. În fiecare iubire sufletul creşte tot mai mult într-o dantelărie de culori,  irizări unice, sunete în  armonie puse pe un portativ celest de pana diafană de înger. Cu fiecare clipă a vieţii spiritul începe să simtă uimirea trăirilor vaste ale sufletului şi se întoarce curios şi dornic de a se pune la unison cu sieşi. 

Seminţe sunteţi, sădite la mine în suflet, crescute cu roua gândului ... vă port în grădina raiului unic şi vă înfloresc cu fiecare creştere a penelor din inima pământeană, vise de iubire aţi fost şi stejari verzi seculari aţi devenit în solul rodnic al spiritului... vă înfloriţi odată cu înflorirea miezului ce-l port, vă bucuraţi în seva ce ne uneşte... ne plutim ades prin aripile de fluturi trecuţi prin toate furcile caudine ale existenţei...

Ştiu acum că în orice vis avut, eu eram şi în fiecare ispitire daimonul meu îmi şoptea, în orice clipă magică îngerul îmi zâmbea şi la orice poticnire frumosul de fluture inspirat se năştea. 

Sfântă viaţă, sfinte trăiri, sfinte cântece, sfinte transformări pământene, sfântă lucrare ce ne porţi pe noi toţi spre un ţărm  al izbânzii personale, binecuvântate să fiţi în veci!


Trimiteți un comentariu