vineri, 29 iulie 2016

Gândul de week-end- 162


Privind la lume vezi două mari drame: să nu știi ce ești și să te comporți haotic, să știi ce ești și să nu te abați de la asta. Iisus a știut tot timpul cine și mai ales CE este.




joi, 28 iulie 2016

O altfel de privire-113- Atingerea

Atingerea ca formă directă de cunoaștere, apare încă de când ne manifestăm ca ființă; toată existența noastră este un univers de atingeri pentru a ne afirma ființa și pentru a primi ceea ce există în alte manifestări. Ne atingem forma și gândul, ne atingem corpul și inspirația, ne atingem ca să creăm sau ca să călătorim împreună, ne atingem ca să ne semnalăm prezența ori ca să ne impunem. La orice nivel am fi simțim o nevoie nebiruită să atingem ceea ce vrem să cunoaștem așa că fie ne manifestăm fizic, fie în spirit, suntem înfometați de același dor și de aceeași împlinire. 

***
Atingerea este și un fel de a ne asigura că nu suntem încă în contopire, că suntem într-o formă sau alta separați într-o iluzorie independență... ne atingem ca să ne repetăm faptul că nu suntem aceiași, că suntem altundeva decât forma dorinței noastre... ca să ne descoperim în particularitățile noastre...
***
La un moment dat simțim că în contactul unei atingeri suntem în ambele părți, că simțim din ambele direcții că suntem în același timp cel care atinge și cel atins... la un moment dat totul poate deveni atât de intens în vastitate încât ne va surprinde cu  firescul său cele mai rebele porniri...

Suntem acele celule frumoase ce alcătuiesc totul  și care se lasă purtate ca menire în dansul entropiei  armoniei celeste, încă iluzoriu neatinsă de simțurile noastre.


marți, 26 iulie 2016

O altfel de privire-112- Prinzătorul de vise

Sunt momente când sensurile vin spre tine și le accepți integrându-le și sunt momente când trec dincolo de tine. 
***
Azi mi-a vorbit Prinzătorul de vise.. într-un moment de transcendere inspirată l-am ascultat în timp ce îi admiram rotundurile și sinuozitățile, țesăturile dantelate în culori de legendă. Mi-a povestit despre  conturul din lemn de salcie molatec curbat  în grațiosul cercului perfect al începutului, a vorbit despre răbdarea și bucuria țesăturii punctate cu goluri și plinuri, cu răsuciri de fir îndemânatice, cu ajururi delicate și îmbinări armonioase de noduri și sensuri... mi-a șoptit apoi despre penele din zborul îndrăzneț nicicând ostoit, despre înțelepciune și curaj, despre legănări și unduiri...la urmă a șoptit despre rostul său, despre rolul de prag și plasă, de sită în calea viselor rele de noapte... îl ascultam zâmbind și prin fața ochilor din suflet mi se perindau aceia care au fost și mai sunt prinzători de vise diurne, cei care se fac țesături în cercuri de lemn divin pentru   a  împiedica coșmarurile să tulbure bunul mers al vieții pe Pământ.



vineri, 22 iulie 2016

Gândul de week-end-161


Sunt iubiri în care uiți de Dumnezeu și sunt iubiri în care Il simți oriunde.


vineri, 15 iulie 2016

Gândul de week-end-160

Doamne, fă  ca cei care m-au făcut vreodată să sufăr voit sau nu, să simtă iubirea Ta și iertarea.


luni, 11 iulie 2016

O altfel de privire-111- Iluzia


Într-o zi am descoperit că nu pot vedea cu ochii fizici decât ceea ce există deja în interiorul meu...dacă are altă înfățișare este invizibil pentru vederea  din acest spațiu-timp  chiar dacă se află la doi pași de  ființa mea. 
***
În altă zi am simțit cum în interiorul ce se adăpostește în inimă există concomitent toate ființele dragi și m-a mirat un timp faptul că le pot iubi la fel oricând, simultan. 
***
Într-un moment de inspirație am pus împreună cele două trăiri și m-am gândit că e posibil ca TOT ceea ce vedem, pipăim, auzim, SIMȚIM să fie ceea ce există deja în interiorul nostru, ce am cunoscut deja și că din această pricină uneori ne este dificil să înțelegem ce simte altcineva. 

***
M-am gândit apoi la cele două emoții: Iubirea și Frica și la faptul că ele nu pot exista simultan; atunci am înțeles cum în tot ce trăim întâlnim acei oameni pe care îi cunoaștem, îi știm dintr-o altă experiență comună ... în caz contrar ei sunt invizibili pentru simțurile noastre. Acei oameni cu care ne întâlnim la un moment dat din viețile noastre sunt cei care, într-o formă sau alta a experiențelor vin să ne arate jocul dintre cele două emoții: frică-iubire. În funcție de balansul dintre ele, în anumite momente trăim extaze sau drame, până când iubirea decide durata jocului împreună: fie creștem în iubire alături și atunci lucrăm pentru răspândirea strălucirii ei, fie lăsăm frica să crească și atunci iubirea intervine ca să întrerupem jocul împreună căci nu ar mai fi nici o șansă de creștere. 
***
Privesc la acele momente când am trăit iubirea alături de un alt om și văd cum de fiecare dată, s-a transformat într-un Maestru vindecător care a dizolvat din imensele cantități de frici pe care le adăposteam atît eu cât și celălalt: frica de singurătate, frica de celălalt, de pierdere a identității, de a fi împreună, de rutină, de monoton, de minciună, de înșelare, de abandon, de pierderea controlului, de necunoscut, de nesemnificativ, de a aparține, de a nu aparține, de a fi folosit, de a fi ignorat, de a ști, de a nu ști...
***
În toate aceste povești avem sentimente și convingeri contradictorii: fie simțim că iubim și suntem foarte iubiți la rândul nostru, fie dimpotrivă, avem convingerea că nu mai iubim și nu mai suntem iubiți. Apoi, la distanța unui oarecare timp ne întrebăm cum e posibil ca la un moment dat să nu mai simțim  o iubire care a vibrat  în toată ființa noastră, cum e posibil ca altcineva să apară și să  cunoaștem din nou că îl iubim cu toate câte ne alcătuiesc. 

***
Iubirea nu dispare niciodată și nici aceia cu care am trăit-o...ei sunt mereu  și ne zâmbesc  de fiecare dată când ne așezăm în lumea din interior, unde există dintotdeauna.













sâmbătă, 9 iulie 2016

Gândul de week-end-159


La un moment dat înțelegi că TU  ești  miile de femei și bărbați care ai fost vreodată și tot ceea ce urmează să fii.



sâmbătă, 2 iulie 2016

Gândul de week-end-158



Când iubești pe cineva și el locuiește în tine, absența ca și prezența lui e plină de sensuri și împliniri; așa trăiește ”împreună”.