vineri, 16 septembrie 2016

O altfel de privire-119- BUNUL

În viața fiecărui om se întâmplă un moment în care simte bucuria de a avea un BUN  alături, în fapte și trăiri. De la începutul ființării există scris în codul inimii noastre această bucurie însă, poate din cauză de gramatică și omonimie credem că e vorba despre Bun-bunuri, așa că ne punem serios pe treabă și tot meșterim planuri, inteligență, eforturi cu scopul de a aduce bunurile cât mai aproape de noi. Și tot aducându-le e posibil să constatăm că nu vin pe fondul bucuriei de durată, că este o veselie subțire care se diluează când începem fabricarea următorului plan de aducere a altui bun mai aproape.
***
Dar, așa cum spuneam, în viața fiecărui om se întâmplă un moment în care simte bucuria plenară de a avea un BUN alături... și atunci îl descoperă cu recunoștință pe acel BUN-BUNI, adjectivul devenit substantiv cu majuscule. Și apoi constată că pe drumul său mai are alături încă un BUN, o BUNĂ, și apoi tot mai mulți BUNI. 

Și iată că în acel moment ești fericit pentru minunea de a fi putut vedea bunătatea care luminează în ceilalți, că ești fericit și mult recunoscător pentru că inima ta i-a recunoscut pe BUNII care sunt tot mai numeroși în jur. 
***

Îți mulțumesc BUNUL meu, îți mulțumesc BUNA mea, vă iubesc BUNII mei.



Trimiteți un comentariu