vineri, 23 februarie 2018

Gândul de week-end-236

 Ca  să înțelegi viața, e nevoie să înveți să vâslești.

vineri, 16 februarie 2018

Gândul de week-end-235

Din ziua în care nu te mai minți, ești liber. 

miercuri, 14 februarie 2018

O alfel de privire- 186- " Totul ar fi trebuit să fie sfere...”

Cercuri...romburi...triunghiuri...linii ...

Așa suntem: unii cercuri, alții romburi ce au înăuntrul lor tot ce știu, tot ce speră, tot ce cred, tot ce visează. În dansul vieții suntem ca fulgii ori ca stropii de ploaie ce plutim de undeva de sus în unduiri ușoare spre deplina contopire, deplina odihnă finală. Înainte însă ne purtăm dansul grațios prin aer și ne întâlnim cu ceilalți stropi ori fulgi. Se întâmplă să ne unim pentru a dansa împreună o melodie, un dans, o simfonie, o viață. 

Un cerc subțire sunt ce întâlnește alte cercuri, ori romburi, ori sfere în acest dans personal... porțiuni din mine se întrepătrund cu porțiuni din ceilalți și atunci mă simt acasă când uniunea noastră creează pace și armonie, alean în restul conturului nostru și în simfonia lumii.  Atunci crește dorința înmulțirii  punctelor  de întâlnire... amândoi lucrăm pentru uniunea supremă. 

Dimpotrivă, în întâlnirile colțuroase, deși durează o vreme, atunci când ritmurile se schimbă,  desprinderea se produce. 

Un cerc subțire sunt ... un cerc subțire ești ... ne căutăm printre alte cercuri și romburi și linii ... într-o clipă de neatenție pământeană formele ce suntem   se întâlnesc în acest dans miraculos... și continuăm să dansăm în prima zi...în a doua... în fiecare din zile, pe rând, dansuri felurite, până când melodia celestă își cântă ultima sa notă... atunci vom dispărea brusc din vizibilul lumii iar  cei ce ne vor căuta  vor găsi mirați  o singură  sferă aurie luminând bolta.

” Iarbă, pietre, arbori, păsări
voi sunteți cu totul și cu totul altceva.
Mă privesc, m-aud, m-adulmec 
și îmi pare că visez” - Nichita Stănescu 



vineri, 9 februarie 2018

Gândul de week-end-234

Cine pleacă primul? ... cel care iese fizic dintr-o relație e ultimul care pleacă și ultimul care înțelege cât era de singur  la vâslele bărcii comune.

luni, 5 februarie 2018

O altfel de privire-185- Este nevoie de toți...

În viața fiecărui om este nevoie de o multitudine  de situații, de tot felul de scenarii în care acel om să fie pe rând personaj principal ori secundar, figurant sau chiar decor. Prin urmare, încă de când ne naștem până când murim, fiecare dintre noi va trăi momente  care îi vor pune în lumină un anume talent sau îi vor cizela o anumită caracteristică. Nu vom duce lipsă de cel care ne iubește necondiționat, de cel care ne trădează perpetuu, de cel care ne lingușește în prezență și totodată ne bârfește în absență, vom avea parte de cel care ne vrea binele dar e neputincios, de cel care e plin de intenții bune dar adeseori dă cu bățul în baltă, cel care din prima clipă știe că ne va înșela sau dimpotrivă, că ne va fi loial chiar dacă noi ne îndoim de asta. În viața fiecăruia dintre noi apare momentul în care prietenul cel mai bun îl refuză, ori iubitul de suflet îl înșeală, ori cel căruia i se destăinuie râde de el pe la spate. În viața fiecăruia vine un moment în care e trădat pe nimic, e disprețuit de ceea ce prețuia mai mult sau e respins de cel care îi e drag. Vine acel moment în care cel pe care te bizui mai mult se dovedește de o lașitate uimitoare, iar cel care nu părea să dea doi bani pe tine te scoate din situația cea mai lipsită de șanse de reușită. Totodată  fiecare dintre noi este la rândul său ceva din toate astea în viața celorlalți, chiar dacă structura lui intimă este diferită de aceste roluri și toate astea pentru că la un moment dat, înainte să începem împreună acest joc numit viață, am știut că asta vom face pentru ceilalți tocmai ca să îi susținem în evoluția lor. 



 ***
E nevoie de toți în viața noastră și e benefic să înțelegem, să intuim  rolul pe care și l-au asumat în evoluția comună și să fim recunoscători. Adeseori mă gândesc că fără gestul ultim al lui Iuda, destinul suprem al lui Iisus nu s-ar fi împlinit. Prin urmare, tuturor Iuda din viața mea, vă mulțumesc și vă apreciez cu recunoștință rolul pe care l-ați jucat atât de admirabil în parcursul de până acum prin viața noastră comună.  Vouă tuturor, cei ”buni” și cei ”răi”, vă sunt deplin recunoscătoare căci altfel nu aș fi putut fi cea care sunt acum. 



”Să-i mulțumești făcliei pentru lumina sa, dar nici pe cel din umbră ce-o ține, nu-l uita.”- Rabindranah Tagore




vineri, 2 februarie 2018

Gândul de week-end-233

Privind cu atenție alegerile făcute de oameni de-a lungul vieții lor, înțelegi cu ușurință semnificația cuvântului Destin.