Știam că urma să se întâmple o întâlnire, doar că nu îmi dădeam seama de ce natură avea să fie. Prin urmare faptul că aveam să comunicăm la scurt timp după ce l-am găsit, nu m-a mirat deloc. Mai întâi am simțit un impuls puternic să-l culeg de pe plajă; era doar o scoică precum atâtea altele. M-a mirat că avea în interior un fel de platoșă la intrare. Am încercat o vreme să desprind acea bucată dar nu am reușit, prin urmare am luat-o așa cum era și am pus-o în geantă. La câteva zile mi-am amintit de ea. Am scos-o din geantă și am pus-o pe o suprafață plană. După alte câteva zile mi-a venit un gând puternic: „Pune-mă în apă!” Mi-am amintit de scoică și am găsit un recipient mic de sticlă, am pus apă în el și apoi am așezat scoica acolo. Din când în când auzeam o voce care îmi spunea: „Schimbă-mi apa!” Și într-o zi, un altfel de gând mi-a venit: „Pune-mă într-un vas mai mare!”. Atunci am văzut și că ceva dinăuntrul scoicii începuse să crească, iar la suprafața apei erau niște bule de aer. Atunci m-am gândit că acolo e o formă de viață și am vrut să comunic cu ea. Am întrebat ce îi trebuie: mi-a zis de ceva sare, dar fără iod, apoi niște nisip mi-a venit în minte. La un alt soroc, cineva mi-a zis să verific cu picături de lămâie dacă este vie. Prin urmare în seara aceea am zis să încerc: am scos-o din apă, între timp își pierduse partea aceea care îi acoperea intrarea și era ca o bucată de carne albă de pește ce umplea toată suprafața vizibilă a intrării. Am luat-o deci din apă și am pus mâna pe o felie de lămâie. O puternică senzație de rău și un anume strigăt pe dinăuntru m-au oprit. Când am lăsat lămâia jos am simțit liniște și destindere în jur. Prin urmare am pus scoica înapoi în apă și am decis că acela era un bun prilej să facem cunoștință. Aveam să-i zic Flip; avea să îmi fie învățător.
Într-o zi i-am spus că urmează să plec mai multe zile și că nu îi voi putea schimba apa de mai multe ori pe zi ca până atunci. mi-a transmis să îl pun într-un vas mare. Am făcut întocmai și când am revenit era ca și cum mă aștepta. Am vrut să știu ce e, și am aflat în altă zi că e un melc de mare, că vine din marea Japoniei și că în Marea Neagră au ajuns, ca specie, relativ recent; aproape de anul în care m-am născut.
L-am întrebat dacă vrea să îl duc înapoi la mare și mi-a zis că vrea să rămână unde este acum. De când este la noi, aproape zilnic îmi spune câte ceva.
Astăzi mi-a vorbit despre căluții de mare și că sunt niște creaturi despre care nu se cunosc multe lucruri, nici măcar cum au apărut, despre felul unic cum își creează familiile, despre faptul că sunt monogami și că masculii poartă ouăle în burtica lor, într-un săculeț până când noii pui apar pe lume. Încrederea femelei de a-și lăsa ouăle masculului mi-a părut dovada aceea de comuniune supremă. Primul lucru pe care l-am aflat de la Flip a fost importanța mediului în care trăiești. Astăzi mi-a spus despre importanța partenerului cu care te însoțești. În altă zi am aflat despre a face pentru celălalt ceea ce îi este benefic.
***
Îl cheamă Flip și este contemporan cu noi.
