duminică, 6 octombrie 2013

O altfel de privire-23-Înţelegerea

 Stătea de ceva timp şi privea la derularea vieţii dinlăuntru templului său. Erau  atâtea fenomene, atâtea întâmplări, atâtea poveşti nespuse vreodată... 
 Observase de mai mult timp că oamenii trec repetat  prin acelaşi tip de încercări diferite de la un om la altul: s-a întrebat de ce fiecare om are alt fel de obstacole care se repetă şi a înţeles că oamenii sunt încercaţi acolo unde sunt părţile lor vulnerabile. 

Apoi a observat că acestea cu vremea se pot transforma în abuzuri şi că în afară de abuzurile fizice de care a auzit toată lumea sunt o mulţime de abuzuri la care este supusă fiinţa umană în funcţie de părţile sale "slabe". 

Deşi nu se simţea deloc confortabil în unele  relaţii şi deşi semnalase această stare de fapt în repetate rânduri, oamenii  îi răspunseseră mereu la fel: " dacă nu eşti agresat fizic, dacă nu eşti bătut ori nu suferi de foame şi de frig, dacă ai un acoperiş deasupra capului nu înţeleg ce mai vrei". 

I se părea prea puţin ca înţelegere, era o viziune îngustă care nu îi aducea răspunsurile căutate aşa că a continuat să trăiască în acea alternanţă de frământări până când a descoperit faptul că există mai multe tipuri de abuzuri la care poate fi supus un om. Şi-a cunoscut atunci abuzul emoţional sau psihologic pe care îl trăise  constant în copilărie şi care se continuase în viaţa de adult fără a fi însoţit însă de manifestări fizice. A observat apoi cum intra aproape orbeşte în relaţii care se bazau pe acest tip de abuz şi cum ajunsese să asocieze iubirea însăşi cu manifestările nocive; dacă nu simţea tensiunea emoţională, nu credea că e iubire la mijloc; dacă nu exista suferinţă, ori exaltare, dacă nu simţea angoasa pierderii ori tensiunea, dacă nu existau extazul şi infernul la un loc, atunci relaţia aceea nu merita a fi numită de iubire.  

A înţeles că era un abuz pe care şi-l permitea sieşi la fel cum abuza uneori de alimente şi trecea prin  perioade de variaţie a greutăţii corporale. Abuzul emoţional sau psihologic fusese modul său de manifestare în viaţă fără ca măcar să-l conştientizeze şi care marcase acel timp al vieţii până a reuşit să înţeleagă. 

Şi atunci o întrebare şi-a făcut loc în inima sa: 

 Modul cum mă manifest faţă de mine îmi este  benefic; ce fel de partener sunt pentru mine însumi?


Trimiteți un comentariu