vineri, 22 februarie 2019

Gândul de week-end-286

Când o relație are tot ce trebuie ca să devină uimitor de frumoasă, unul dintre cei doi se sperie și o strică. Egoul său îl va convinge apoi că asta  este realism.

joi, 21 februarie 2019

Poveștile sufletului-29-Ești înțeles...

Era o așteptare de ceva anume...sufletul tânjea fără să știe cu exactitate după ce. Dinăuntru creștea o presiune care se simțea în jur ca o ceață groasă...ritmul se schimba și el. Atunci am căutat cercul de liniște, m-am așezat în mijloc și am invitat Moartea să ne sfătuim. 
***

A venit cu chipul acela nebănuit, de căldură luminoasă. Știam că  aștepta de ceva vreme invitația mea...acum că eram alături i-am cerut să ne ajutăm reciproc, să facem echipă... a zâmbit ciudat și pentru prima dată mi-a permis să o privesc în față. Mă gândeam că o știam de mult și că mereu crezusem atâtea minciuni despre ea, mă gândeam că pentru prima dată simțeam că mă aflu mai aproape de mine și de oricine altcineva, simțeam o bucurie mai mare chiar decât în orice altă experiență trăită.

 A știut ceea ce simțeam și  m-a întrebat ce îmi mai trebuia ca să trăiesc cu adevărat.

I-am spus că am nevoie să aflu mai multe răspunsuri:  ce este cel mai important pentru sufletul meu...”Libertate”, mi-a spus
ce rol am în iubire în viața asta ” Să împărtășești ce știi, înțelepciunea ta are nevoie să fie dezvăluită în orice act de iubire ai săvârși!”- ce menire am ” Să creezi ceva unic cu viața ta, ceva ce doar tu știi”- ce ar trebui să știu atunci când nu mai pot continua, când mă prăbușesc ” Că ești înțeleasă, că tot ce faci este  cunoscut și are un sens pentru viața ta și a celor ce te cunosc”- ce este cel mai important lucru pe care ar trebui să îl știe oricine trăiește pe lume - ” Că ești iubit așa cum ești, deplin și nemăsurat”



Într-o clipă de grație divină,  Moartea și cu mine am dat mâna și am hotărât să  trăim cu adevărat. 




miercuri, 20 februarie 2019

Taine-5

Se zvonește
că te-ai schimbat
că ochii ți-s
 mai lungi
și fața e mai albă

se zvonește
că tânjești
că devii
mai înțelept,
mai așezat


spun unii
că în tine
arde un foc
poate un dor
poate o vatră
regăsită
cu care ființa
ta obișnuia
să se lupte
și că pari
să fi făcut
 pace
cu toate
chiar și cu
tine ...


se zvonește...

dar eu știu
toate astea
căci tu
locuiești
la mine
în suflet

duminică, 17 februarie 2019

Taine-4

mai știi
începutul,
zâmbetul,
zarea,


ploaia.


mai știi
zborul,
cerul,
norii cei albi.

Inelul.




joi, 14 februarie 2019

Gândul de week-end-285

Omul nu refuză ceea ce sau pe cine iubește. 

miercuri, 13 februarie 2019

Taine-3

Sunt zile
 când
respir
 verde -albastru...
când,
lipsa mea
și lipsa ta
 se întâlnesc
într-o poveste
de iubire
 imaginară
 mai vie
mai frumoasă
decât  o știm.

Sunt zile
când
eu -verde
tu-albastru
se amestecă
pe șevaletul
 celest
și tu devii
mult verde
iar eu,
 un mut
albastru.

vineri, 8 februarie 2019

Taine-2

Cândva,
timpul a stat...
preț de un amurg
am privit la  cer:
sufletul meu
singur
cerul imens
tot singur.


Cândva,
sufletul meu
preț de un amurg
s-a umplut de stele,
de comete,
de supernove,
 și nebuloase
iar Cerul,
în același amurg,
a început să pulseze,
să respire,
să trăiască emoții
 umane.

Cândva,
sufletul meu
 a rămas cer,
iar Cerul,
mi-a devenit Suflet.

Gândul de week-end -284

Am nevoie să trăiesc  în iubire... mereu. 

miercuri, 6 februarie 2019

Miercurea fara cuvinte-1/2019



o inițiativă Carmen

marți, 5 februarie 2019

Iubindu-te

Iubindu-te am aflat că inima crește nebănuit în preajma ta și respirația creează  arabescuri de emoții lucitoare în spațiul dintre noi;

Iubindu-te am aflat că pielea  nu e o graniță ci o continuare a pielii tale și că împreună modelăm ființe magice din lutul iubirii;

Iubindu-te am aflat cum să mă nasc repetat și că noi împreună  arată cum se trăiește o viață în armonie.

Iubindu-te am aflat că dincolo de victorie și eșec, dincolo de frontiere închise, dincolo de viață și moarte, suntem noi, veșnici și oriunde.

Iubindu-te am aflat că dacă o relație nu te face să  devii mai bun, mai generos, mai iubitor, mai lipsit de frici și răzbunări, mai lipsit de invidie, dacă nu simți  că ființa pe care o iubești te face să crești, să evoluezi, atunci totul e in zadar.

Iubindu-te am aflat că dincolo de tine sunt  eu și setea mea puternică  de a fi iubire a înflorit catifelat ....dincolo de mine ești tu și sufletele noastre    plămădesc  petale suave  de nufăr măiastru din boabele de noroi ale vieții.

Dincolo de noi sunt cireșii în floare din fiecare primăvară a fiecărei vieți.

sâmbătă, 2 februarie 2019

Taine-1

Uneori, seara,
În taina uimitoarelor
Amurguri,
un fior tăcut
se lasă peste fire...
Se aude
crescând un cântec
 unduind,
 cristale și perle
 mii.
E
cântecul din suflet:
 mirat,
  rănit,
 uitat în ploi,
nesărutat,
și neiubit,
ades trădat
și mult mințit,
 ciuntit...


Uneori,
În taina din amurg,
un fior tăcut
pune
rotundul din
roșu-soare
buton pe suflet.




Poveștile sufletului-28- GPS-ul

-Știi, există o vreme când GPS -urile noastre vorbesc între ele...
- Nu înțeleg, la ce te referi?
- E  ca atunci când planifici o călătorie cu mașina: îți fixezi destinația pe o hartă și alegi parcursul, stabilești popasurile, șederile și estimezi durata voiajului. Uneori alegi să te lași ghidat de un GPS care alege varianta cea mai potrivită de drum, ținând cont de realitatea de la fața locului.
- Asta pot înțelege...
- Ei bine, dacă viața însăși ar fi o călătorie cu o destinație pe care am ales-o inițial, poate chiar înainte de a ne naște?
- Poți spune și așa.... dar ce e  cu GPS -ul?
- Mă gândeam că în noi, undeva în suflet există o parte care știe deja destinația călătoriei noastre și care a stabilit destul de în amănunt detaliile drumului. Precum un GPS, vocea din inima noastră  ne spune pe unde să o luăm, ce urmează să facem. ne  indică schimbările de direcție de câte ori rătăcim drumul.  Potrivit obiceiului, putem urma această voce din inimă, sau putem să o luăm pe unde vrem noi, putem să ne trezim în câmp sau în fundături, putem să facem apoi calea întoarsă până ajungem iar pe drumul nostru. Se poate chiar să facem  ocoluri prelungite alegând să nu urmăm sau neînțelegând sfaturile acelei voci interioare, acelui GPS de viață pe care îl avem pornit de când ne naștem.
- Și vrei să spui că....?
- Vreau să spun că sunt convinsă că GPS-urile astea comunică între ele... stabilesc locul unde vehiculele noastre se întâlnesc, și eventual pe acela unde se despart.
-Crezi?
- Da, și mai cred că noi știm asta dar uităm profund
-Hm...de ce ar face asta și mai ales de ce ne duce spre unii oameni?
- Cred că suntem meniți să jucăm anumite roluri în viața celorlalți și ei în a noastră.
- De ce ar fi așa?
_  Să învățăm, să evoluăm, să progresăm... alături de cei asemenea nouă... împreună cu cei din același trib...
- ...
- În plus, când GPS-ul nostru tace, ori se strică, suntem ghidați de acela al celorlalți, aceia meniți. Prin ceea ce ne spun dar mai ales prin ceea ce fac ei în fiecare zi pentru ei înșiși, pentru ceilalți și pentru noi, putem ști încotro se îndreaptă ... e un mod de a ne alege însoțitorii pe drum.

***

Pentru drumurile lungi, rămân aceia care ne prețuiesc și ne respectă. 

vineri, 1 februarie 2019

Gândul de week-end-283

La un moment dat nu te mai simți definit de cuvintele celorlalți, oricine ar fi ei... acela e momentul când începe libertatea ta.