Pentru că nu am avut o fotografie pe care să o postez pentru miercurea fără cuvinte, voi trimite prin postarea de acum, tuturor, o trăire ilustrată, ascunsă în rândurile ce urmează:
E o seară de week end calmă, cu muzică şi arome de scorţişoară, cu imagini de soare şi azuriu roşcat de cer spre apus rămase pe retină; e o seară senină în suflet ca un lac limpede din Făgăraş. Pentru câteva momente am lăsat unghiul braţelor să se deschidă şi din colţul din inimă am cuprins toată fiinţa.
Să fie Mozart într-o astfel de seară!
7 comentarii:
Sa fie !
Castanii infloriti pazesc acum cararea ce se-arunca-n raul ce curge la sud de casa mea ...
Am incetinit pasul si am indragit fiecare om pe langa care am trecut .
Cu Mozart , acum, recapitulez pasii facuti ...
Multumesc! >:D<
:)
Sarut'mana, pentru imaginea FRUMOASA!
E prima in topul meu.
A meritat asteptarea.
Un vikend frumos, asa cum ti-l doresti.
Las la portita... un zambet urias cat soarele si o floricica mica, mica (culorile lui arcobaleno) desprinsa din povestea "alice in tara minunilor"
:)
Da Nima, e o seara de indragit fiecare om pe langa care trecem...:)
Te imbratisez cu drag!
Andreei! Ma bucur ca iti place imaginea; daca nu apareai, nu as fi pus-o in cuvinte.
Un week end cu soare se anunta! :)Si floricica e faina, faina! Mulumesc!
multumesc!!!:))))
Ce seara de vineri frumoasa! Multumim Oana! îndulceste mult necazul pe care ni l-a pricinuit platforma blogspot :)
Sa ai un weekend minunat!
Multumesc, Carmen! Cu mult drag.>:D<
Trimiteți un comentariu