vineri, 3 aprilie 2015

Părţi de suflet...

Petale de cireşi în floare se lasă  în alunecare blândă pe obraji...petale de suflet se reunesc încetişor de prin toate  altundeva-urile în care au călătorit, de prin toate sufletele în care s-au adăpostit.

 În adierea cu miros pur de floare albă, irepetabilă, bucăţi mai  mici sau mai mari de suflet alb se întorc acasă, într-un alai parfumat, senin şi vesel. Le ascult sporovăiala zglobie şi recunosc doruri mai vechi, sentimente împrumutate sau dăruite, recunosc impulsuri şi chemări din alte vieţi: sufletul îndrăgostit şi sufletul de gitan liber, sufletul de ermit şi cel de sufletul petrecerii, actorul inspirat şi clovnul cu inima tristă, cavalerul şi hoţul de rând, nobilul şi cerşetorul, poetul urmărit de muză şi savantul riguros, vindecătorul, amorezul, gheişa, samuraiul, regele, vraciul, savantul, plugarul.... părţile colorate diferit se întorc vindecate, albe, diafane, în sufletul din care au plecat cândva, dinainte de atingerea razei de stea. 

Petale catifelate de cireşi în floare cad pe obrajii rotunzi, petale, pene, raze de suflet alb revin în sufletul dintâi... totul e tot, şi totul e în tot. 


Trimiteți un comentariu