iubirea de sine

Mă iubesc atunci când îmi las fiinţa să trăiască liniştea.
Mă iubesc atunci când îmi zâmbesc şi când mă las să-mi cunosc trăirile.
Mă iubesc atunci când sunt bună cu ceilalţi şi cu mine.
Mă iubesc atunci când râd cu poftă, când dansez, când trăiesc bucurii.
Mă iubesc atunci când iubesc pe Cineva.
Mă iubesc atunci când mă trezesc şi zâmbesc zilei care începe ori, înainte să adorm, celei ce a trecut.
Mă iubesc atunci când sufletul meu se înfioară când primeşte sentimentele calde de la ceilalţi.
Mă iubesc atunci când înţeleg că nimeni nu are nici o vină pentru ce mi se întâmplă mai puţin bun şi că de fiecare dată puteam alege să fie altfel.
Mă iubesc şi mă înduioşez pentru dorinţele mele încă în aşteptare.
Mă iubesc pentru licărul din ochi atunci când mai descopăr o minune a vieţii şi pentru că mă bucur să trăiesc.
Mă iubesc pentru că îmi iubesc fetele.
Mă iubesc când mă descopăr şi mai frumoasă decât altădată şi când înţeleg că pot iubi mai puternic cu trecerea timpului.
Mă iubesc când găsesc alte nuanţe în vechile idei şi când simt adierea vântului.
Mă iubesc cel mai mult când ştiu că îmi sunt prietenul cel mai apropiat.
Mă înţeleg pentru toate trăirile şi gândurile şi mă iubesc pentru că le înţeleg.
Mă iubesc pentru că ştiu să mă îndrăgostesc de iluzii, pentru că trăiesc visurile ca şi cum ar fi aievea, că realitatea nu mă întristează, că văd frumuseţea din orice om.
Mă iubesc pentru că am regăsit bucuria în ceea ce fac şi sentimentul creaţiei.
Mă iubesc pentru că nu mă mai întristează amurgul , nici luna mai , nici toamna, nici melodiile triste şi pentru că nu mă mai simt singură.
Mă iubesc atunci când înţeleg că dacă un om minte, înşeală, trişează, răneşte e pentru că încă nu ştie să se iubească şi este nesigur pe el.
Mă iubesc de câte ori văd reflecţia acestei iubiri în tot ce trăiesc.
Mă iubesc pentru că am înţeles că exteriorul se modifică perpetuu şi că certitudinea siguranţei, liniştii, bucuriei nu vine decât din mine.
Mă iubesc pentru că am dorit să fiu eu însămi schimbarea de care aveam nevoie în jur.
Mă iubesc mai ales atunci când nu mă mai iau aşa de tare în serios.