Viori suntem...cu trupurile frământate de arcușul vieții... ne lăsăm melodia să se ridice spre zări, să plutească printre nori și frunzișuri, să alunece pe unde plutitoare... ne lăsăm melodia zgâriată de grăunțele de nisip ale deșerturilor, purificată de geometria unică a fulgilor de nea din înalturi...viori suntem, iar cântecul nostru plutește prin spații vaste, prin unde și straturi, elevate ori adânci...cântecul ne topește, ne modelează, ne transformă...
Viori suntem ce-și înalță melodia spre alte zări...până întâlnește cântecul din alte suflete...
cântec de suflet suntem și viori cu trupurile frământate de arcușul vieții.
cântec de suflet suntem și viori cu trupurile frământate de arcușul vieții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu