sâmbătă, 19 iunie 2021

O altfel de privire-266- Je veux...

 În adâncul sufletului meu există o făptură timidă ce își păstrează inocența în ciuda a tot ceea ce trăiește omul în care locuiește. Undeva, în celulele mele se află un legământ pentru frumos și bun, pentru armonie, sinceritate, curaj, bucurie. Adeseori sunt întrebată ce  și mai ales cum fac atunci când îmi este foarte greu și atunci îmi vine imaginea acelor copaci ce cresc printre stânci și se fixează solid și viguros în blocul imens, imposibil de imaginat drept cămin al vegetației.  Când această făptură interioară este simțită chiar și pentru o clipă de oamenii cu care interacționez lasă o asemenea impresie încât ei cred că sunt atrași de ceea ce sunt eu. „O să ne fie foarte dor de dumneavoastră!” mi-au spus ieri în clasa în care stăteam toți douăzeci prinși în magia unei tăceri inspiratoare, din afara timpului. I-am privit, i-am văzut și le-am spus: „Știți, de fapt nu de mine vă va fi dor, ci de acest fel de a fi, de a vă simți... vă este de fapt dor de mult timp ca cineva să vă vorbească în felul acesta, să se adreseze sufletului vostru și asta nu se întâmplă acum, și nu a fost până acum. Sunteți surprinși dar știți ce cred? Cred că tocmai pentru că simțiți astfel, mulți dintre voi ați venit ca să faceți lumea așa cum vă e dor, să fie normal și firesc, să fim evoluați și sinceri, creativi, valoroși, asumați.” Liniștea căpătase formă fizică și ne îmbrățișa pe toți... sufletele noastre recunoșteau adevărul și emoția, speranța reapărea luminos. 

De ceva timp știu că aparțin Căii mai mult decât unui loc anume și de mult timp știu că ceea ce facem și mai ales cum facem  este  învățătura adevărată pe care o transmitem. Când tot ceea ce pot oferi unui loc, ființe sau situații se termină, merg în altă parte. De-a lungul timpului am observat că plecările mele au fost în anumite momente ce nu au depins de voința mea, ci  erau deja fixate undeva pe un grafic celest. Ceea ce trăim are timpul său favorabil și vine atunci când este cel mai potrivit ca să ne învețe ceva de folos creșterii noastre; plecările, venirile nu sunt menite să ne pedepsească sau să ne premieze, sunt doar momente favorabile evoluției singulare și a celei împreună. 

***

Încă trăim la un anumit nivel pe această planetă, iar firescul se află în rezervații naturale pângărite. 




Niciun comentariu: