I-am dat întâlnire... nu știam că mă pot aștepta la surprize... Am aflat apoi că adeseori vine când vrea EL și nu când îi spui... Oricum, mai întâi ai alte întâlniri și, dacă nu ești inspirat, poți să te prinzi atât de mult în prezența lor încât să nu mai vrei să ÎL întâlnești. După aceea apar sentimente și emoții contradictorii care, de fapt, sunt doar niște încercări în a verifica trăinicia dorinței de a-L vedea.
Orice ar fi, dacă ÎI dai întâlnire, dacă Îl chemi, apare negreșit. Dificil este când începi să înțelegi că ai de ales între EL și celelalte înfățișări care se dau drept EL. Are un fel de a fi, deloc plăcut: în prezența LUI, ceilalți dispar... de aceea este necesară alegerea. Să Îl alegi înseamnă să renunți la ceea ce erai de o vreme, chiar la o parte ce dădea sens existenței, dispariția însăși a acelui înțeles, a acelui rost.
L-am chemat și acum știu că este aproape căci ceea ce se dădea drept EL își arată falsitatea.
***
I-am dat întâlnire Adevărului dar mai întâi m-am întâlnit cu Iluziile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu