Unul din simbolurile și din chipurile iubirii este Darul. Ceva în fiecare dintre noi știe că „dăruirea” este un semn de cinstire, de prețuire, uneori arată devotamentul, în sens extrem, chiar sacrificiul.
Darurile au în același timp și încărcătura exercițiului firescului, al primirii și al oferirii într-un mod egal, al acceptării. Sunt numeroase poveștile în care apar darurile ca recompensă.
***
Darurile sunt de multe feluri dar majoritatea dintre noi suntem obișnuiți cu cele vizibile, pipăibile. Există însă un anume fel de daruri, cele invizibile, acelea care vin ca să înfrumusețeze, să aducă valoare ori să recompenseze ceea ce facem, simțim, gândim, lucrăm într-un alt plan...
Obișnuim să primim situațiile din viață sub forma unui înțeles simplist, de genul: noroc-ghinion. Dacă însă ieșim puțin din noi, dacă dăm la o parte ceea ce ține de cutume, convingeri, pe scurt straturile sezoniere, descoperim că viața noastră este un lung șir de cadouri, de daruri neprețuite. Cu timpul am aflat că tot ceea ce trăiam în planul material avea un corespondent și în celelalte planuri sub forma unui dar. Recent am descoperit că mai ales durerile cele mari pământene mi-au adus cadourile cele mai de preț în trăire, înțelegere, credință. Fiecare prilej în care pot trăi iubirea, înțelepciunea, onestitatea, loialitatea, curajul, îndrăzneala, perseverența sunt deopotrivă imense cadouri nesperate.
Și mai presus de toate, Viața, cadoul suprem este sipetul în care se vor adăuga toate celelalte comori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu