Experiența primei întâlniri cu ecranul televizorului a fost uimitoare și tulburătoare în același timp. Era ca și cum...și totuși nu era... Oamenii se mișcau, vorbeau, peisajele se desfășurau în fața privirii, totul era atât de aproape, real, și totuși nu. Eu simțeam aceleași emoții, trăiri, aveam aceleași sentimente ca atunci când mă juleam la genunchi când alergam pe stradă, sau când ne luptam pe capacele de la sticlele de pepsi, ori când alergam cu ceilalți copii și râdeam până ne durea burta.
O vreme am căutat să înțeleg ce se petrece cu adevărat în ecranul televizorului, apoi a trecut la capitolul ”așa e viața”.
***
De puțin timp a revenit sentimentul acela al trăirilor din fața ecranului legat de felul cum interacționăm unii cu ceilalți: este ca și cum între noi există un ecran sau o oglindă care ne arată ceea ce simțim noi, ceea ce credem despre celălalt, despre situație, despre orice, totul din perspectiva trăirilor noastre anterioare, experiențelor și felului cum vedem și înțelegem viața, din perspectiva dorințelor și a speranțelor noastre.
***
Tu și cu mine, rar, foarte rar ne întâlnim cu adevărat, în spirit...tu și cu mine trăim, simțim, reacționăm la ceea ce ne arată ecranul dintre noi doi.
Ecranul are proprietatea de a crea iluzia de împreună: în mod aparent e posibil de câte ori dorim să ne vedem sau auzim, să creăm stări sau trăiri la care răspundem de fapt. Eu răspund la ce mă faci să simt și nu ție, sau aleg să ignor o situație și nu pe tine. Și atunci te întreb, cine sau ce ești tu real, cine sau ce sunt eu în tine?
***
Preferăm ecranul mai ales pentru că el păstrează prezența celuilalt în absența lui temporară sau eternă. Majoritar sunt acele situații când suntem unul lângă altul și nu ne vedem dar și acelea în care suntem la mare distanță și ne simțim prezența prin intermediul acestui ecran. Rarisime sunt clipele în care viețuim în celălalt și atunci ecranul dispare.
La un moment dat, unul dintre noi, sau amândoi, vom trece dincolo de el și ne vom trăi cu adevărat în esența noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu