Am învățat din contactul cu munții mai mult decât am știut din lumea orașului. În oraș am învățat mai degrabă cum să mă acopăr cu fețe potrivite uzanțelor, cum să mă protejez ori să mă pansez în singurătate... cum să îmi pun inima deoparte de ființa îndurerată. În mijlocul pădurii, în plinul verde ori în cristalul albastru al cerului se produc reanimări nesperate, se face o mare liniște înăuntrul meu și pulsul inimii se modulează în cântec. „Hello, my old heart!” îi spun șăgalnic și vivifiant. Nu mai știu atunci dacă tot ceea ce văd, ce simt, ce aud este înăuntru sau înafara mea, dacă nu cumva e pentru că abia acolo inima își desface iar brațele, se simte în deplinul viului său, în paradisul pierdut pe care mi-l redă din abundență atât cât există posibilul.
Am învățat să am răbdare și să continuu, am învățat perseverența și mișcarea constantă, am învățat să mă bucur într-un mod vindecător, firesc, să fac alegeri și să accept evidențe... în mijlocul viului, la îngemănarea dintre verde și albastru e singurul tărâm unde mă trăiesc cu adevărat, unde spațiul timpul, trăirile și faptele sunt aceleași înăuntru și înafară... acolo există liber adevărul fără să fie nevoie de voci autorizate care să-l pronunțe și să îi acorde permisiunea de a fi adevăr.
În îngemănarea dintre vizibil și nepătruns mi-am cunoscut trăiri deprinse în copilăria mică, temeri și fascinații dobândite... și mai ales am înțeles că atunci când ceața e foarte deasă, aleg drumul pe care îl știu cel mai bine, pe care l-am parcurs deja, iar nevoia, curiozitatea de nou mi-o satisfac atunci când ceața dispare din jurul meu până la măcar o sută de metri.
În clipe de cumpănă, aerul îmi vorbește diferit în mijlocul pădurii, iar vântul îmi e îndrumător, camarad și tovarăș bun. În oraș vântul mi se alintă sub podul palmei și precum un pisoi leneș îmi cere să-i mângâi spinarea, în acel decor, autoritar, înțelept și precis, precum un profesionist la treabă vântul îmi arată ce e de făcut în imediat.
Hei, salut, inima mea!
„Nu mai e nevoie să fii singură!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu